Ponta, Traiane, ce ziceți, barosanilor?

ponta basescuÎn mijlocului dramelor televizate, cu serviciile secrete distribuite în rolul principal și jurnaliști ahtiați după scenarii și bârfe cu pretenții intelectualiste dispuși în roluri secundare, cei doi reprezentanți ai clasei politice responsabilă de fractura socială din ultimii 3 ani au trecut în neființă. Ponta și Băsescu au fost trecuți de mass-media românească la capitolul „și altele”, de unde până mai ieri controlau tot ce mișcă în țara asta și, cine știe, poate chiar starea vremii.

Plagiatorul penal nu mai este brusc un subiect de interes, iar moșierul de la Nana cu credite de un milion de euro nici atât. Dacă pe domnii din categoria tăpălagă îi înțeleg că nu pot sublinia jegul moral în care s-a scăldat Traian Băsescu în toți anii cât a susținut-o pe Udrea (doar pe final de mandat au scris și ei câte ceva, de ochii soacrei), rămâne totuși un mister atitudinea lor față de cel mai mare pericol din istoria României. Nu, nu e vorba de vreo boală. Ci, de Victor Ponta. Până mai ieri, încercau să ne convingă că nici soarele nu mai răsărea din cauza lui, la fel cum mizeria antenistă mai avea puțin și îi punea în cârcă lui Traian Băsescu declanșarea celui de-al doilea război mondial. Vestiții cronicari deontologi din online sau TV sunt atât de ocupați cu dramoleta Udrea, încât au decis, în raport cu cât îi duce mintea, că Victor Ponta și guvernarea nu mai merită atenția lor. De Traian Băsescu nici nu poate fi vorba. Trebuie să se odihnească, bravul marinar, după 10 ani de muncă. Câteva poze pe Facebook și un mesaj penibil pentru ziarul Libertatea sunt suficiente pentru a ajuta prostimea să înțeleagă ce se întâmplă în aceste zile.

E datoria celor doi dizgrațioși să iasă și să vorbească în aceste momente, în scandalul Serviciilor, așa cum au făcut-o fără nicio reținere altădată, chiar dacă sunt paralizați de frica abisală că Lenuța dă din casă mai mult decât ar trebui.

Nici plagiatorul, nici marinarul fără scrupule nu catadicsesc însă să explice votanților, cărora până de curând le cerșeau voturile, ce știu, cum văd întreaga situație, la ce să ne așteptăm. Nici jurnaliștii nu le solicită asta. Este momentul lor de glorie în care își pot da iarăși cu părerea, etalându-și abilitățile de explicăreți.

Cam așa arată modul în care Ponta, Băsescu, tăpălagi și gâzi, toți împreună, au reușit să inducă metastaza în societatea românească: indiferență în funcție de interese și stabilirea agendei publice în raport cu ordinele primite sau cu nivelul de incompetență. Naivii care vor trăi la fel de jalnic și peste un an se vor hrăni cu visul unei justiții reformate. Ceilalți săraci vor înjura un marinar profund imoral, care a decis în ultimii doi ani de mandat să lase justiția liberă, după ce și-a protejat mafia portocalie ani de zile.

Cu toate acestea, unii oameni au văzut prea multe îndeaproape și cunosc prea bine sistemul pentru a considera că răul suprem al neamului românesc poartă astăzi numele de Victor sau Traian, iar adevărul este că doar microbistul politic pune un singur nume răului.

Din multitudinea de indivizi ajunși printr-un blestem să ne conducă, câțiva se detașează din simplul motiv că sunt în vârful piramidei, fie că sunt puși de niște păpușari misterioși, fie că ajung dintr-un accident sau șansă. Deținerea statutului de lider atrage cu sine automat și depozitarea urii sau simpatiei publicului și jurnaliștilor.

În cazul lui Victor Viorel Ponta, apartenența la PSD atârnă greu. Și, pe bună dreptate. PSD este și va rămâne matca răului. Din partidul-stat, format din reziduurile mediocrității comuniste, au migrat diverși trădători care și-au făcut la rândul lor partide sau au ocupat funcții importante, contribuind astfel la răspândirea tentaculelor caracatiței. PSD este clubul care a fundamentat știința devalizării statului, a nepotismului și a distrugerii valorilor reale. Teama că aceste valori, întruchipate de oameni sau idei, ar putea să le dărâme eșafodajul contruit prin minciună și hoție i-a îndemnat să ucidă sau să blocheze aproape tot ce nu cadra cu regulile proprii.

Pe de altă parte, să atribui toate nenorocirile care se întâmplă astăzi exclusiv PSD-ului este aberant, dacă nu de-a dreptul stupid și irațional. Doar microbismul genetic îți poate întuneca mințile și te poate face să închizi ochii sau să minimalizezi dezastrul ecnomic și moral produs de alde Blaga, Udrea sau alți protejați de-ai eroului național, zis și Traian, care afirma public înaintea unor alegeri că o susține pe Elena Udrea pentru că este onestă (asta în timp ce Monica Macovei, de exemplu, participa și ea la aceleași alegeri). Nicio întrebare pentru salvatorul neamului nu vine dinspre deontologi, nicio reiterare a mizeriei morale propagate și suținute pentru a-și conserva puterea.

Însă, culmea e că nu ei sunt răul. Ci, doar exponenții răului, purtătorii de cuvânt ai imoralității care tocmai astăzi tac. De aceea, energiile opiniei publice trebuie îndreptate către clasa politică în ansamblul ei. Fără o voce unită și o țintă comună, nimic nu se va schimba. Doar numele vor fi altele. Trebuie să ne urlăm disprețul și sila până nu ne mai pot ignora. Altceva nu avem la îndemână. De ieșit în stradă, să fim onești, nu prea ne arde, dar măcar la vorbă suntem buni. 

În loc să vă-mpărțiți în galerii care să-njure cu voluptate echipa adversă, uniți-vă vocea într-un strigăt destinat tuturor acestor mizerabili. 

Altfel, în ciuda emoției publice ce traversează Carpații în aceste zile, prilejuită de tăvălugul arestărilor, viitorul nostru sună prost de tot. Rămânem același popor fără o strategie coerentă (atât impusă de la vârf, cât și la nivel individual), cu o grupare de mafioți ce urmează să fie înlocuiți de alții mai tineri și mai spălați despre care nu știm mai nimic și, cel mai important, fără nimic fundamental schimbat în societate și în suflet.

S-ar putea să vă intereseze și:

E ceva în neregulă cu Iohannis!

It's only fair to share...Share on Facebook803Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Email this to someonePrint this page

10 thoughts on “Ponta, Traiane, ce ziceți, barosanilor?

  1. Constantin Pavelescu

    Prea sînteţi cătrănit d-le autor. Nu zic că n-aţi avea motive, dar parcă tot prea cătrănit sînteţi. Pe toţi… prea mult amar la suflet strică… la obiectivitate…
    Răul poate să fie făcut în multe feluri. El poate să fie făcut de oameni cu-adevărat răi, care comit răul cu nepăsare, dar poate fi făcut şi de oameni care n-au încotro, sau chiar de oameni care-l comit fără să-şi dea seama, sau de alţii care şi-l asumă calculat… Unii oameni fac rău din plăcere, alţii pentru că n-au puterea lăuntrică de a i se împotrivi, iar pentru alţii este doar calea uşoară… Există multe feluri de a face rău şi multe mobiluri care-l pot împinge să facă rău chiar şi pe un om care pote că nici nu-i rău… Dar care îşi dă seama că un rău mai mic îl poate împiedeca pe unul foarte nare. Ca şi cu incendiile controlate prin care sînt limitate cele catastrofale…

    Nu prea faceţi eforturi de a vă disimulaţi aversiunea pe care i-o purtaţi lui Tăpălagă. Mai este pe aici un articol în care-l plasaţi de partea răului. I-aţi contestat principialitatea şi moralitatea. V-am răspuns atunci că din punctul meu de vedere el a făcut ceea ce putea şi trebuia să facă. Ce l-au silit împrejurările să facă. V-am spus atunci că după părerea mea, respectînd cu fanatism principii şi repere de moralitate, pui o armă letală în mîna adversarului amoral şi lipsit de orice principii. Nu e plăcut, dar asta e… Deja am fost dresaţi timp de ani de ani de zile să ne dezvoltăm reflexul pavlovian de a înfiera aprioric imoralitatea cuprinsă în formule precum „fă-te frate cu dracu’ pînă treci puntea” sau „scopul scuză mijloacele” şi altele asemenea. Dar îmi amintesc că în „Vraciul”, Antoni Koshiba A FURAT trusa chirurgicală a doctorului Pawlicky pentru a-i salva viaţa Marysiei… Jan Kubiš şi Jozef Gabčík l-au UCIS pe Reinhard Heydrich, călăul „protektoratului” Boemiei şi Moraviei… Richard Sorge A PROFITAT de prietenia pe care i-o purta Eugen Ott pentru a sustrage informaţii vitale din ambasada Germaniei de la Tokyo… Şi lista poate continua… Nici un cititor nu l-a socotit pe Kosiba hoţ, deşi a furat, niciun ceh nu-i consideră pe Kubiš şi pe Gabčík ucigaşi deşi au ucis, la fel nici pe Sorge nu-l consideră nimeni ticălos. Dimpotrivă, cu toţii sînt consideraţi eroi. De aceea vă spuneam d-le autor că trăim într-o lume a relativismelor. V-am explicat atunci de ce am considerat că Tăpălagă a făcut ceea ce trebuia să facă. Ca să cîştigi un război, trebuie să supravieţuieşti pînă la capăt. Eroii morţi nu folosesc nimănui, decît dacă-s anonimi. Ca cei de la „revoluţie”… Ei sînt hrana cea mai de preţ a propagandei şi atît… Eroii morţi nu impun obligaţii şi în plus, suportă orice… Matrosov era un anonim în clipa în care a astupat cu trupul lui ambrazura mitralierei germane. Moartea eroică a lui Matrosov n-a fost o pierdere, pentru că în urma lui veneau milioane de alţi potenţiali eroi anonimi gata să-l urmeze, cu eroismul stimulat de propagandă, de votcă şi în special de automatele cu care-i mînau din urmă enkavediştii. Eroi au fost şi Jukov şi Konev şi Ciuikov şi Rokosovssky şi Vasilevsky… Dar pe ei nu-i obligau cekiştii să astupe ambrazura. De ei era nevoie vii, ca să cîştige victoria. Morţi nu foloseau nimănui…
    Tăpălagă n-a fost un erou, chiar dacă nu cunosc pe nici un altul care să fi avut curajul ca privindu-l în ochi, să-i spună-n faţă lui Ponta că-i borfaş. N-a fost un erou, dar a fost şi este un lider de opinie care s-a împotrivit şi continuă să se împotrivească sistemului ticăloşit. Ca el nu-s prea mulţi. Majoritatea celor din branşa lui au ales calea conformismului, a mercenariatului, a înticăloşirii şi a abdicării de la orice urmă de moralitate. Puţini au avut curajul de a se opune tsunamiului uselist, iar Tăpălagă s-a numărat printre aceşti puţini. De aceea n-am cum să vă iau în serios atunci cînd îl puneţi pe Tăpălagă în şir cu Gîdea… Aş putea chiar să spun că în felul acesta vă faceţi un mare deserviciu la capitolul credibilitate.

    Pe cîţi aţi auzit vreodată d-le autor spunînd că la Vaslui, Ştefan cel Mare a obţinut o victorie ticăloasă? Pun pariu că pe nimeni. A fost cumva o luptă bărbătească? Cu duşmanul aşteptat la cotitură în smîrcuri şi lovit pe neaşteptate pe un pod prăpădit din lemn pe care era obligat să-l treacă şi spre care ţinteau zeci de tunuri ascunse-n ceaţă? Ce mai contează asta d-le autor? A fost o victorie. Invadatorii au fost obligaţi să fugă cu coada-ntre picioare, cîţi au mai scăpat… Că au căpătat ce-au meritat… Aia-i ce contează… A fost mai bine la Podu Înalt unde oastea lui Ştefan a fost masacrată într-o luptă „cinstită”, faţă-n faţă?… Vedeţi cît de relativ e totul d-le autor?
    Dv îl acuzaţi de imoralitate pe Tăpălagă pentru că nu şi-a măsurat riguros echidistanţa între mafia uselistă şi cea portocalie? Dar v-aţi gîndit că poate că tocmai acestui deliberat subiectivism, al lui şi a celor cîţiva asemenea lui, i s-a datorat existenţa acelor mai puţin de patru procente care au stat între haita uselistă şi belarusizarea României? V-am mai întrebat asta şi nu mi-aţi răspuns…

    Cît despre Băsescu, chiar acum cîteva ore auzeam la televizor o scîrnăvie pesedistă (iertaţi-mi pleonasmul) clamînd imoralitatea lui Băsescu, invocînd acel „boicotaţi – votaţi – boicotaţi” de la referendumul acela ticălos din vara lui 2012. De ce scîrnăvie? Pentru josnicia cu care nemernicii ăştia exploatează tembelismul şi lipsa de memorie a celor care-i ascultă.
    Exista în vigoare o lege a referendumului. Bazîndu-se pe ea, Băsescu spune „boicotaţi”. USL atacă abuziv legea eliminînd cvorumul. Dar legea este una organică, pe care haita varanului în frunte cu Ponta o modifică prin ordonanţă de urgenţă, ceea ce nici prin Africa sau prin ţările bananiere nu se face. Băsescu n-are încotro şi în noua situaţie îşi îndeamnă susţinătorii -„votaţi”!… Intervine Comisia Europeană şi Comisia de la Veneţia care nu acceptă modificarea regulilor jocului în timpul jocului, aşa că USL este nevoit să reintroducă cvorumul. Atunci Băsescu îndeamnă din nou: -Boicotaţi!… Iar acum, exact nemernicii care-şi băteau joc de lege călcînd-o-n picioare şi sucind-o cum le convenea, acum tot ei sînt cei care guiţă pîn’ la cer că Băsescu a fost cel imoral…
    Vorbiţi de jegul moral al lui Băsescu? Păi atunci hai să vedem cine a fost jeg. Atunci cînd au vrut să pună mîna pe Cotroceni prin înlăturarea lui Băsescu, puciştii nu puteau să înlocuiască şefii celor două camere -mişcare obligatorie pentru succesul loviturii de stat- pentru că aceştia ar fi sesizat imediat avocatul poporului şi ar fi obţinut cîştig de cauză la CCR, ei neputînd fi înlocuiţi decît de grupul parlamentar care i-a propus, adică PDL. Fără acordul şefilor celor două camere nu putea fi castrată nici CCR transformînd caracterul executoriu al deciziilor într-unul consultativ. Aşa că puciştii au trecut în mod abuziv Monitorul Oficial din subordinea parlamentului în cea a guvernului, pentru a putea să jongleze cu data publicării legilor. Pentru asta au modificat tot prin OUG şi legea MO, tot lege organică şi aia… Apoi au destituit abuziv avocatul poporului înlocuindu-l cu o zdreanţă oarbă, surdă şi mută. Eliminîndu-i pe toţi cei care i-ar fi putut opri în mod legal, puciştii au avut mînă liberă să-i înlocuiască abuziv pe şefii celor două camere. Aceştia nu puteau să atace destituirea la CCR înainte ca hotărîrea de destituire să fie publicată în MO, dar Ponta devenit între timp proprietarul MO ordonase ca decizia să nu fie publicată. În plus, şi calea de atac prin CCR fusese blocată în condiţiile în care noului avocat al poporului i se ordonase să nu existe, la fel cum astăzi nu există Ciorbea… Odată înlăturate toate aceste obstacole prin ticăloşie şi nelegiuire, s-a putut trece la următoarea nelegiuire, suspendarea preşedintelui, pentru preluarea numirii şefilor de la parchete şi înlocuirea lor cu alţii „prietenoşi”, că ăsta a fost obiectivul real al puciului… Şi ăsta n-a fost decît începutul d-le autor, că n-o să scriu un roman descriind în amănunt avalanşa de mîrşăvie şi de ticăloşie care a urmat… În condiţiile astea şi avînd de-a face cu asemenea gaşcă de lepădături, dv veniţi şi clamaţi lipsa de echidistanţă a lui Tăpălagă sau lipsa de scrupule a lui Băsescu?

    Orice mafie de pe lumea asta trăieşte din exploatarea viciilor şi slăbiciunilor omeneşti. Dincolo de incontestabilele lui calităţi de fiară politică, Băsescu este un ins necioplit, needucat, grobian, neînvăţat să-şi controleze instinctele primare. Ăsta a fost pentru el călcîiul lui Ahile şi aici l-a atacat mafia uselistă. I-a plasat o cocotă ţîţoasă, vulgară şi tupeistă, exact pe gustul lui de manelist… Cu aia l-au terminat luîndu-i minţile… Dar nu i le-au luat într-atît încît să-l facă să le dea pe mînă justiţia şi parteneriatele strategice ale României.
    Îi reproşaţi lui Băsescu că a protejat mafia portocalie? Da, a protejat-o. I-a protejat pe ticăloşii ăia, cu nimic mai buni decît mafioţii ălorlalţi. Dar dv ce aţi fi făcut în locul lui Băsescu? I-aţi fi lăsat pe procurori să dea iama prin ei? Ok, şi ce aţi mai fi făcut după aia? Ibsen a spus că omul cel mai puternic este acela care reuşeşte să rămînă singur în picioare. O fi aşa, dar nu în politică. În politică cel care rămîne singur împotriva tuturor e terminat. Vă mai amintiţi că la căderea guvernului Ungureanu un sfert din PDL a migrat la USL? Cîţi ar mai fi rămas în PDL dacă Băsescu nu i-ar fi apărat de procurori? V-aţi pus vreodată problema că acea protejare ticăloasă a mafiei portocalii a fost un compronis obligatoriu pe care Băsescu a fost obligat să-l facă pentru a nu fi părăsit de toţi, pentru a nu rămîne singur-singurel împotriva tuturor? Ce s-ar fi ales din el, rămas singur în 2012? Astăzi l-am fi avut preşedinte pe Voiculescu din spatele lui Antonescu, iar a doua zi după investire, Antonescu la ordinul varanului ar fi desfiinţat ANI şi DNA, iar după o săptămînă ar fi denunţat unilateral parteneriatele cu UE şi NATO, reorientîndu-le către Rusia şi China… De ce credeţi că populaţia fusese timp de luni de zile dresată şi isterizată prin propaganda cea mai agresivă împotriva UE şi NATO care cică au făcut colonie din România, care ne-au făcut sclavi?… Aţi uitat din zona căror afinităţi externe vine Ponta şi PSD-ul?… Aţi uitat de scuipăturile pe care le-a tras Ponta în obrazul Bruxellesului şi Washingtonului? Aţi uitat că Ponta a poruncit ca din sala de şedinţe a parlamentului să fie scoase drapelele UE şi NATO şi înlocuite cu drapelul Chinei? Aţi uitat de susţinerea lui Ponta de către Vocea Rusiei? Aţi uitat de izmeneala lui Ponta pe lîngă Putin la Soci?… Aţi uitat care îi era cel mai mare duşman lui zămazăr and zăfazăr?… Aţi uitat cum în timpul interimatului îi chema pe procurori la Cotroceni să le ceară socoteală şi să şteargă pe jos cu ei?… Aşi uitat de „procurorii fascişti” invocaţi de Iliescu?…Şi toate asta în condiţiile în care Băsescu era doar suspendat, nu demis… Încercaţi să faceţi un exerciţiu de imaginaţie d-le autor: Ce-am fi fost astăzi dacă haita ar fi reuşit atunci să-l demită pe Băsescu şi să pună mîna pe toată puterea?
    Cam multe vă ajută echidistanţa să uitaţi sau să ignoraţi, d-le autor…
    Cred că înainte de a vitupira împotriva jegului moral al băsescului, mai bine i-aţi mulţumi lui Dumnezeu că n-a cîştigat Năstase prezidenţialele din 2004.
    Împotriva ăluia n-aţi mai fi vitupirat nici azi, nici în urmă cu un an, doi sau cinci… Dacă vă era dragă viaţa… Apropo, am auzit că se redeschide îngropatul dosar al morţii procuroarei Luminiţa Sega, cea care şi-a plătit cu viaţa curajul de a-l ancheta pe Năstase, pe Iliescu, pe Vîntu, pe Măgureanu şi pe alţii de teapa lor…

    P.S. Iertaţi-mi lungimea comentariului. I-aţi reproşat cuiva (corect) că se „agaţă” de un amănunt pentru a „desfiinţa” întregul articol. Aşa că vrînd-nevrînd, a trebuit să mă „agăţ” de mai multe, ca să nu mă aleg şi eu cu un reproş similar…

    Reply
  2. Manifeste Ro Post author

    Haideți să vă lămuresc cu „aversiunea” față de Tăpălagă: am fost PNȚ-ist și monarhist, imediat după revoluție. Știu că nu este un sistem aplicabil, dar acelea erau adevăratele simboluri pentru mine. PSD este, așa cum am spus, sursa răului în această țaraă. De aceea, n-am cum să iert un formator de opinie și un site care, atunci când hoția psd-istă a fost perpetuată de PDL, în aceeași formă organizată, mafiotă, nu a fost la fel de vocal, doar pentru că erau ai lui Băsescu. Aici nu am cum să-mi schimb opinia nici măcar un milimetru. Îmi pare rău.

    Plus că , vedeți dvs, acest individ face parte din categoria celor care care tot bagă în față principiile și valorile absolute. Fapt cu care sunt de acord. Dar, sunt scârbit când văd că își permite să facă apel la o astfel de conduită când el nu a avut-o. Acesta este și motivul pentru care încerc să scriu de toți. Dacă tot vorbim de principii, atunci să le respectăm. Mă deranjează mai puțin faptul că „a făcut ce trebuie să facă” legat de Băsescu, cât mai mult faptul că nu a fost la fel de vocal cu mafia portocalie. Nu există jurnalist obiectiv nicăieri. Dar, prea au scăldat-o în timpul PDL-ului, câd jaful a avut proporții epice, ca acum să ne împuie capul cu teoria purității. N-am cum să-l las. Dacă o singură persoană înțelege acest fapt și privește cu alți ochi acest gen de individ, mi-am făcut datoria. Prin acest mod de a interpeta lucrurile înțeleg eu obiectivitatea.

    Cât despre protejarea mafiei de către Băsescu, treaba e simplă: A fost un președinte singur în mandatul USL și PSD? Da, a fost. A luptat împotriva lor și împotriva corupției? Da, a luptat. De ce nu a făcut asta și cu ai lui? De ce a mai pierdut România 6-7 ani? Până să vorbim de 2012, ar trebui să vorbim de 2009-2011. Dacă începea curățenia atunci iar românii vedeau justiția la treabă, vă asigur că ieșeau toți românii în stradă când încerca USL să-l dea jos. Chiar era erou național. Îi linșau românii pe cei de la USL dacă se apropiau de el. Avea jumate de Românie de partea lui, pe post de bodyguard. S-a văzut ce roade a avut lupta anti-corupție la alegerile din noiembrie. Plus că la sfârșit tot s-a dezis de ei și nu i-a mai protejat nici pe portocalii.

    Legat de chestiunea boicotului, treaba e și mai simplă: nu mă deranjează îndemnul la boicot pentru că este o luptă politică, unde astfel de chestiuni nu mai țin de principii și nici nu se pune problema că a făcut o chestiune la fel de imorală precum protejarea corpților. A trebuit să lupte cu armele pe care le-a avut. Doar nu era să accepte toate mașinațiunile ceorlalți ca să apere simbolic mersul la vot. Nu sunt atât de obtuz.

    Am să scriu un text separat despre PSD și Iliescu, pentru a păstra vie memoria acelor ani care au fost începutul sfârșitului pentru noi. Am însă și eu o strategie editorială.

    Dacă considerați că nu sunt echidistant, asta e. E dreptul dvs și opinia dvs. Poate v-o schimbați pe parcurs, poate nu. Eu respect modul în care argumentați și tonul. Așa ar trebui să arate o dezbatere.

    Reply
  3. G Mihai

    Eu zic sa lasati sindromul pavlovian si cel grobian pe care le-ati invocat si pe care nu prea le stapaniti. Nimeni nu are timp sa va asculte polologhia ruso-afro-asiatica. Daca nu aveti curajul sa dati o solutie impotriva coruptiei si a minciunii politice, degeaba degeaba faceti apologia batului de chibrit ars fara rost. Atata timp cat Constitutia se va revizui la fiecare mandat prezidential fara sa se interzica explicit activitatile mafiote care se vor condamna cu detentie pe viata si comfiscarea averilor, nimic in aceasta tara nu se va schimba.

    Reply
  4. Manifeste Ro Post author

    Deși pare simplu, ca mersul pe bicicletă, nu e chiar așa. Activitățile mafiote sunt interzise de lege. Așadar, există insituții, cadru instituțional și intrumente cu care să le combați. Hai să băgăm în Constituție și interdicții privind exploatarea copiilor sau a traficului de carne vie. Să avem o Constituție ca DEX-ul.

    Asta cu ruso-afro-asiatică e nouă, trebuie să recunosc.

    Am înțeles că suntem praf. Altceva?

    Reply
  5. Constantin Pavelescu

    Avem puncte comune d-le autor: Şi eu purtam în primăvara lui ’90 coroana regală în piept. N-am fost ţărănist, ci liberal, pentru că eram (şi am rămas) convins că aceasta este calea de urmat în această situaţie în care ne aflăm. Ce o să fie potrivit mai tîrziu, asta se va discuta mai tîrziu, după ce liberalismul autentic îşi va fi fost produs efectele… Dacă şi le-o produce vreodată… M-am înscris în PNL, dar de votat în duminica orbului l-am votat pe Raţiu. Cîmpeanu mi-a provocat o reacţie visceral-retractilă din prima secundă în care i-am văzut mutra. La fel mi-au provocat şi colegii, majoritatea foşti(?) securişti şi activişti. Chiar şi bătrînii „seniori”, trecuţi prin puşcăriile comuniste, dar care cu toţii semnaseră acolo pactul cu diavolul, pentru un polonic de zămîrcă-n plus… Chiar dacă i-am lăsat dracului după cîteva luni, continui şi azi să rămîn liberal deşi trăiesc într-o ţară în care obiectul afilierii mele doctrinare este inexistent. Ca şi dv, deşi fost monarhist, realizez inadecvarea revenirii României la sistemul monarhic, dar în plus faţă de dv mi-am pierdut orice simpatie faţă de casa regală în general şi faţă de regele Mihai în special. Nu vreau să intru în amănunte, asta doar pentru a vă menaja eventualele sensibilităţi…

    Cît despre principii… Mulţumesc lui Dumnezeu că nu-s prea mulţi cei care gîndesc ca dv… Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii -şi aş adăuga în cazul ăsta, şi cu principii inflexibile. Există situaţii în care chiar şi adevărul spus în faţă poate să provoace drame, d-le autor, drame care nu i-s nimănui de folos. Dacă vă faceţi o scanare a memoriei, cu siguranţă că veţi găsi dv înşivă, în propria dv experienţă, cîteva exemple de adevăr toxic… Cu toţii susţinem sus şi tare necesitatea absolută a adevărului spus pînă la capăt, cu toţii ştiind foarte bine că asta nu-i decît o făţărnicie obligatorie pentru a ne menţine în limetele acceptate de moralically correct sau de politically correct. Extrem de rar ajungem să spunem tot ce e de spus, tot ce ştim şi tot ce gîndim, d-le autor. Iar dacă ajungem cîteodată să o facem, o facem deregulă mînaţi de patimă, nu de raţiune…

    Eu nu vreau să vă conving de nimic d-le autor, nu vreau să vă dărîm niciun templu. Cred că sînteţi o persoană bine intenţionată, o persoană capabilă de empatie şi care suferă lăuntric văzîndu-se înconjurată de triumful josniciei, imposturii şi ticăloşiei. O persoană care crede sincer că ticăloşia absolută poate să fie învinsă doar prin onestitate absolută, că imoralităţii absolute trebuie să-i fie opusă musai moralitatea absolută, că negrul absolut trebuie combătut doar prin albul pur… Trăim într-o lume gri d-le autor… O lume în care nu există alb absolut şi nici negru pur… Ci doar nuanţe de gri… Peste tot doar nuanţe de gri… O lume în care totul trebuie dozat d-le autor. Chiar şi adevărul… Majoritatea medicamentelor sînt otrăvuri. Luate în doze optime, ele vindecă. Luate în supradoză, ele pot să ucidă… Orice înclinare a balanţei, indiferent în care parte, înseamnă dezechilibrarea ei… Chiar dacă se înclină în partea dorită, asta nu înseamnă obligatoriu o victorie a binelui. Binele este reprezentat doar de echilibru, iar o înclinare spre mai bine… poate că ştiţi d-le autor că mai binele este de multe ori cel mai mare duşman al binelui…
    Ceea ce doresc este să vă ofer şi un alt reper. Nu pornind de la enunţarea a ceea ce consider eu a fi adevăruri pînă la proba contrarie, pentru că-s conştient de posibila lor contaminare cu inevitabile erori. Pornind în schimb de la premisa că nu există doar un singur mod corect de a privi realitatea, ci mai multe. Care pot să fie simultan corecte şi valabile, ceea ce nu mulţi sînt dispuşi să accepte. Şi alţii pot să privească în mod corect realitatea d-le autor, chiar dacă o privesc prin prisma propriilor lor criterii diferite de ale noastre. Şi mai este ceva care cu-adevărat mă deranjează. Citesc, văd şi aud exprimate sute şi mii de puncte de vedere şi constat o îngrijorătoare tendinţă generalizată de ştergere a memoriei, combinată cu restrîngerea la judecarea punctuală, scoasă din context, cu o desăvîrşită ignorare a cauzelor şi ale consecinţelor oricărui fapt sau eveniment… Ceea ce conduce inevitabil la concluzii total inadecvate şi rupte de realitate, la rîndul lor generatoare de atitudini contraproductive, uneori de-a dreptul absurde…

    Vă asigur că nu urmăresc nimic special d-le autor. Nu vă cunosc, habar n-am cine sînteţi sau cum vă cheamă, nu m-a interesat şi nici nu mă interesează. N-am nimic de cîştigat, n-am nimic de pierdut -în afara timpului petrecut la tastatură. Este vorba doar despre empatie faţă de un semen cu care simt că am puncte comune, pe care-l simt frămîntat de dileme asemănătoare celor care m-au frămîntat pe mine însumi… Unele încă mă mai frămîntă. Dar totuşi mă simt înstare să întind o mînă, pentru că mă bazez pe precedente care în serie de-a lungul timpului mi-au validat justeţea concluziilor. Desigur, n-am pretenţii de infailibilitate, am mai şi dat-o-n bară uneori, dar nu datul în bară a fost regula.
    Tot ce risc este să păţesc ceea ce a păţit Ponta la Bruxelles, cînd premierul Lituaniei i-a întors spatele lăsîndu-l cu mîna-ntinsă… Diferenţa este că imaginea aceea a fost mediatizată, Ponta fiind făcut de rîsul lumii. De mine în schimb, nu-i pasă nimănui… Aşa că-mi pot permite.

    Reply
  6. vdfilip

    nu am avut rabdare sa citesc tot comentul lui pavelescu cu relativismele. de celelalte comenturi nici nu m-am apucat a le citi. nu ar fi cazul sa consideram ca prea ne-a innecat sistemul cu relativismele si cu criza concreta? de parca a ajuns superdumnezeu. nu ne mai scuipa in cap cu relativismele astea. ma pis pe ele. scapam de psd si de cioatele lui, scapam si de relativismele ce ne sufoca. pavelescule, mai citeste niste romane, mai ceva istorie, mai uita-te la vreum film, dar tine-le pt tine. eventual si pt psd-istii tai.

    Reply
  7. vdfilip

    si ai mare grija sa nu-l depasesti pe vadim cu atata relativa stiinta. sau pe stalin.

    Reply
  8. Pingback: Băsescu plătește astăzi prețul ipocriziei din ultimii 10 ani

  9. Pingback: Ponta miaună în surdină

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top