Uber (taxi), cooperarea socială și un eșec anunțat

uber taxiLansarea aplicației Uber în România a încins puțin spiritul românului verde-eco, anti-sistem (de orice fel), puțin hipster și, paradoxal, puțin în trend. În fond, cum să nu-ți placă ideea de a reduce poluarea, de a eficientiza traficul, în timp ce reduci consumul și, cireașa de pe tort, de a face toate acestea împreună cu un concetățean?

Adepți fanatici ai noutăților din lumea „bună”, cu miros de cyber-cool, românii din segmentul de public căruia i se adresează această aplicație, devin brusc subiect de studiu informal, având ca obiect cooperarea socială.

Cei de la Uber, prinși în epopeea expansionistă și împinși de la spate de miliardele de dolari cheltuiți deja, nu pierd prea mult timp cu analiza piețelor. Doar așa se poate explica decizia de a-și promova produsul într-o societate în care doar constrângerile (de orice natură) sunt singurele stavile în calea urmăririi cu orice cost a satisfacției personale. Chiar și cu un efort considerabil, ne va fi greu să găsim în istoria recentă momente în care spiritul comunitar și ecologic să se fi manifestat cu onestitate în societatea românească.

Ba, mai mult decât atât, parcă nici teoria economică care ne spune că „toate fenomenele sociale se nasc din acțiunile și interacțiunile indivizilor care fac alegeri ca răspuns la beneficiile și costurile suplimentare așteptate de ei”, nu se verifică pe tărâmurile dâmbovițene.

Cu toate acestea, strategii de la Uber pariază pe spiritul civic românesc și propun românilor să-și lase acasa mașina achiziționată cu greu prin creditul care, acum, le mănâncă zilele. Cine a mers suficient de mult cu taxiul știe că, deși ar prinde bine un număr ceva mai mare de mașini, acest serviciu public transport funcționează foarte bine. De aceea, atunci când vorbim de Uber și români, trebuie să avem în vedere că nu este vorba de un serviciu concurent propriu zis și că nu se adresează unei nevoi reale.

La noi, trendurile sunt bune atât timp cât nu ne afectează confortul și imaginea. Din acest punct de vedere, mașina personală încă de află la stadiul de simbol absolut al statusului social. Posesorul de BMW se simte brusc puțin mai „greu”, atunci când privește către concetățeanul său din Opel, la fel cum mândrul deținător de Logan se regăsește în aceeași stare atunci când își privește vecinii cum așteaptă în stația de tramvai.

Prin urmare, succesul noii aplicații depinde exclusiv de poziționarea românilor față de conceptele enumerate la începutul textului: eficiență, refuzul consumerismului, poluare redusă. Odată ajunși în acest punct, probabilitatea ca Uber să prindă în România ne apare brusc, dacă suntem onești, ca fiind foarte mică.

It's only fair to share...Share on Facebook59Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Email this to someonePrint this page

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Top