Doua raspunsuri pentru Adrian Severin

A. Ieri, am scris un comentariu despre situatia romanilor din Ucraina. Am mentionat un discurs pe care l-am tinut in Rada ucraineana in 1993 si o declaratie a Parlamentului Romaniei din 1991. Adrian Severin a intervenit, la mine pe fb, cu urmatoarea intrebare: „De ce să își aducă aminte de declarația Parlamentului român din 1991, […]

Doua raspunsuri pentru Adrian Severin

A. Ieri, am scris un comentariu despre situatia romanilor din Ucraina. Am mentionat un discurs pe care l-am tinut in Rada ucraineana in 1993 si o declaratie a Parlamentului Romaniei din 1991. Adrian Severin a intervenit, la mine pe fb, cu urmatoarea intrebare:

De ce să își aducă aminte de declarația Parlamentului român din 1991, act unilateral și fără forță juridică, iar nu de tratatul româno-ucrainean din 1997 care, în ceea ce privește drepturile minorităților cuprinde aceleași dispoziții cu tratatul similar încheiat între România și Ungaria?”

Un prim raspuns tine de faptul ca eu ma raportam la anul 1993 si am adus un argument dintr-o perioada anterioara acelui moment. Evident, anul 1997 este ulterior.

Pe de alta parte, mi s-a parut mai „interesanta” Declaratia din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului Romaniei , din 1 decembrie 1991, privind Referendumul din Ucraina, in special paragrafele urmatoare:

Avînd în vedere ca acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei -, Parlamentul României declara solemn ca aceste teritorii au fost rupte din trupul tarii, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodată Ucrainei şi sînt de drept ale României.

2. Parlamentul României reitereaza atasamentul faţă de prevederile Actului final al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.

3. Parlamentul României, declara solemn ca referendumul organizat de autorităţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forta în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.

4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei sa declare expres ca aceasta recunoştinţă nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.”

Am impresia, de altfel, ca tratatul cu Ucraina, din 1997- incheiat in sparanta ca Romania va intra in NATO la reuniunea de la Madrid din acelasi an – a mers pe alte solutii.

B. Din ce an „contabilizăm” parteneriatul strategic cu Ungaria?

Pe 11 decembrie, am organizat la Fundatie dezbaterea cu tema ”20 de ani de parteneriat strategic între România și Ungaria. Ce s-a construit și ce s-a năruit în relația bilaterală.” Era o modalitate de a discuta despre relatiile româno-ungare, cu participarea distinsului diplomat Alexandru Ghisa, prezent la Budapesta, la ambasada noastră atunci cand am semnat cu premierul Ungariei, in noiembrie 2002, „Declaratia de parteneriat strategic româno-ungar pentru Europa secolului 21”.

Când am anuntat această dezbatere, Adrian Severin a intervenit, la mine pe fb, cu următorul mesaj:

„Parteneriatul strategic între Ungaria și România a fost proclamat cu ocazia întâlnirii miniștrilor de externe ai celor două țări, la Budapesta, în decembrie 1996. Sunt mai mult de 20 de ani de atunci. Poate ar fi bine să fim mai prudenți cu (re)scrierea istoriei.”

Deci, intrebare – cand a fost lansat parteneriatul româno-ungar, in 1996 sau in 2002? Si, evident, este Adrian Severin, in calitate de fost ministru de externe, „părintele” acestui parteneriat?

Să vedem. In 1996, la 16 septembrie, a fost semnat „Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate intre Romania si Republica Ungara”. Acest tratat face parte din seria „tratatelor de baza” incheiate de Romania, dupa 1989, cu cel putin 14 state (Germania, Franta, Italia, Rusia, etc) si care aveau cam acelasi titlu si cam aceleasi capitole de prevederi, sigur si in functie de specificul relatiilor bilaterale. Oricum, tratatul cu Ungaria nu mentiona „un parteneriat strategic” intre cele doua tari.

Pe de alta parte, am vrut sa vad lista parteneriatelor strategice pe site-ul MAE. Lista cuprinde SUA, Azerbaidjan, Coreea, Franta, Italia, Georgia, Japonia, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Ungaria, Spania, Moldova, India. Deci avem parteneriat strategic cu Ungaria. Dar de cand? Iata ce scrie pe site-ul MAE:

Parteneriatul strategic cu Ungaria. La 29 noiembrie 2002 a fost semnata la Budapesta Declaratia de parteneriat strategic dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare pentru Europa secolului XXI”…In contextul Parteneriatului strategic, Romania si Ungaria au instituit mecanismul Sedintelor Comune ale Guvernelor…”

Deci 2002, nu 1996. Adrian Severin nu are dreptate. Pare ca el incearca sa „(re)scrie istoria”.