„Guvernarea Năstase a produs aproape o minune. La finalul lui 2004 mai aveam doar 1161 de copii care nu mergeau la școală”
Intr-o interesanta retrospectiva a ultimilor trei decenii, Sorin Andreiana prezinta, in revista Capital din 1 ianuarie 2023, date comparative despre principalele domenii ale vietii in Romania. Datele sunt preluate, in general, de la Banca Mondiala. Am fost si eu surprins de unele concluzii. Iata, spre exemplu, in domeniul educatiei: „Acum vă propun să ne îndreptăm […]
Intr-o interesanta retrospectiva a ultimilor trei decenii, Sorin Andreiana prezinta, in revista Capital din 1 ianuarie 2023, date comparative despre principalele domenii ale vietii in Romania. Datele sunt preluate, in general, de la Banca Mondiala. Am fost si eu surprins de unele concluzii. Iata, spre exemplu, in domeniul educatiei:
„Acum vă propun să ne îndreptăm atenția spre un domeniu aflat în focusul actualului președinte, Klaus Iohannis: educația. Datele statistice ne arată că am început drumul spre lumea occidentală cu 335.000 de copiii care nu mergeau la școală. Asta se întâmpla în 1993, conform datelor Băncii Mondiale. Numărul acesta a scăzut, iar în 2000 aveam 118.000 copiii care aveau vârsta pentru școlarizare, dar nu erau înscriși în ciclul gimnazial. Guvernarea Năstase a produs aproape o minune. La finalul lui 2004 mai aveam doar 1161 de copii care nu mergeau la școală. Probabil efectul programului ”Cornul și laptele”. După 2004, părinții micuților s-au săturat de corn și lapte și numărul neșcolarizaților a început să crească din nou. În 2018 aveam 135.000 de copii care nu mergeau la școală.
România, Elveția educației
În schimb, ultimele trei decenii ne-au scos la lumină chemarea către studii superioare. Conform Băncii Mondiale, în 1990 aveam doar 8,4% dintre tineri care urmau o facultate. Este vorba despre procentul celor înscriși la facultate din totalul tinerilor cu vârstă de facultate din România. La acest capitol, țara noastră a avut cel mai mare boom din Europa, pe fondul fabricilor de diplome de la universitățile private. După 10 ani de democrație procentul a ajuns la 23,9% și a continuat să crească până în 2009. În acel an, 68,9% dintre tineri au ales să urmeze cursurile unei facultăți. Vă imaginați? Două treimi din tinerii României se cultivau pe băncile unei facultăți. Ar fi trebuit să fim în domeniul educației ce este Elveția în domeniul bancar. Dar era doar o comedie susținută de industria universităților private. Din 2009 numărul tinerilor care merg la facultate a început să scadă. Probabil criza economică din acea perioadă i-a scos din barurile din jurul facultăților și i-a trimis la muncă, iar în 2018 aveam 51% dintre ei care alegeau calea studiilor superioare. Tot e bine, industria diplomelor nu se predă.”
Consecintele involutiei in ceea ce inseamna cifrele de scolarizare sunt usor de intuit…Nu are rost sa scriu mai mult.
