Reacții lucide la declarația lui Putin

La 24 de ore după discursul lui Vladimir Putin, prin mlaștina informativă devenită din păcate meniu clasic servit de „mainstream”-ul de pe la noi, au început să răzbată și analizele lucide. „Discursul e menit să justifice nu mobilizarea parțială, cum se trăncănește în spațiul românesc de către generalii români în rezervă din toate punctele de […] The post Reacții lucide la declarația lui Putin appeared first on Demnitatea.

Reacții lucide la declarația lui Putin

La 24 de ore după discursul lui Vladimir Putin, prin mlaștina informativă devenită din păcate meniu clasic servit de „mainstream”-ul de pe la noi, au început să răzbată și analizele lucide.

„Discursul e menit să justifice nu mobilizarea parțială, cum se trăncănește în spațiul românesc de către generalii români în rezervă din toate punctele de vedere, inclusiv din punctul de vedere al pregătirii intelectuale, ci trecerea Războiului din Ucraina într-o nouă etapă, infinit mai periculoasă pentru pacea lumii decît cea anterioară”, notează Ion Cristoiu pe blogul său.

„Să ne reamintim că timp de opt luni Conducerea Rusiei a susținut că în Ucraina are loc o Operațiune specială. Termenul ales voia să spună că Rusia nu e în Război cu nimeni. Că Rusia, asemenea Americii în Vietnam, în Afganistan, în Irak, a declanșat o Operațiune militară de rutină prin raportare la poporul rus. Altfel spus, o anume parte a Armatei, mică față de Armata rusă, acționează undeva în Ucraina, în timp ce Rusia își vede de ale ei.

Discursul din dimineața lui 21 septembrie 2022 anunță trecerea de la Operațiune specială la Război propriu-zis. Asta înseamnă pe plan intern o înăsprire a măsurilor de contracarare a criticilor față de Război, iar pe plan Extern o poziție mult mai agresivă ca pînă acum față de implicarea Occidentului”, mai scrie Ion Cristoiu.

„Pentru a spulbera orice îndoială, președintele Federației Ruse (pentru prima oară de la începerea războiului în direct la tv) a ținut ambele mâini pe masă, ca să infirme zvonurile legate de starea lui de sănătate. Părerologii de serviciu zic că mobilizarea e un semn de slăbiciune al Moscovei. Specialiștii militari sunt, însă, de altă părere. Acțiunea reprezintă o escaladare a războiului din Ucraina. În zadar Joe Biden a ridicat tonul cerând o și mai acerbă ofensivă. De fapt, războiul e al Rusiei contra SUA, iar bătrâna Europă a căzut din senilitate în tranșee. Și și-a pierdut în noroi și pălăria. Portofelul e amanetat demult”, scrie Marius Ghilezan într-un articol din România Liberă. 

„Dar ceea ce ne-a îngrijorat grav ieri a fost profeția lui George Friedman, analistul de la Geopolitical Futures, că printre principalele opțiuni ale Moscovei ar fi atacarea Republicii Moldova și România. “Motivul? Un atac asupra unui aliat american i-ar diminua posibilitatea Washingtonului de a sprijini logistic Ucraina, Washingtonul urmând să fie angrenat pe două fronturi, scrie Friedman.

De ce a speriat România? Nu a găsit o altă opțiune?

Pentru că Finlanda și Polonia ar avea forță de reacție rapidă și mai vertiginoasă. Geopoliticianul zice că “gambitul românesc este extrem de dubios.” După cum se știe, gambitul este o deschidere de șah, în care un jucător, cel mai adesea albul, sacrifică vreun pion sau o tură, cu speranța de a lua adversarul prin surprindere. Ce gambit la români? Partenerul mută piesele pe table de joc. Noi suntem doar tacurile de la masa de biliard, în care până și bilele sunt rostogolite de alții”, susține Marius Ghilezan.

„Între timp toate capitalele europene, SUA și NATO, una după alta au anunțat că nu vor recunoaște sub nici o formă rezultatul referendumurilor(…) Dacă o singură țară dintre cele mai puternice membre ale SCO (Shanghai Cooperation Group, n.r.) recunoaște acest drept Rusiei și confirmă extinderea teritorială prin această metodă, puteți fi sigur ca exemplul Kosovo va fi complet descalificat”, notează analistul HD Hartmann într-un articol publicat de Flux24.

„Ordinea mondială decisă în afară normelor chartei ONU a avut ca efect războiul occidental de dezmembrare a Iugoslaviei, pe atunci stat suveran, membru fondator al ONU și al comunității internaționale. Ne amintim că justificarea excepției kosovare s-a făcut prin acuza de genocid sîrb la adresa minorității albaneze. Excepționalismul cazului Kosovo, invocat de către occidentul aliat în acel moment, se va întoarce ca un bumerang împotriva susținatorilor acestei noțiuni. Pentru că Rusia tocmai acest fapt susține, că războiul său de agresiune la adresa Ucrainei este un război de apărare a populațiilor rusofone în fața ucrainizării violente și genocidare promovată de către puterea centrală de la Kiev.

Prin organizarea, în plin război de agresiune, a referendumurilor de integrare în Federația Rusă, Putin face primul pas concret de rescriere a geopoliticii europene definite după căderea Zidului Berlinului și după încheierea Războiului Rece. Putin a cerut permanent o conferință de pace cu participarea Rusiei pentru a redesena conceptele de securitate. Toată lumea a râs, dar să nu uităm că pentru moment nimeni nu a câștigat acest război rece. Doar propaganda a făcut ca occidentul să se declare învingător.(…) Dar ambele adversare din timpul Războiului Rece știu foarte bine că nu s-a semnat nici o pace între ele atunci când unilateral Gorbachiv a aruncat URSS pe fereastră. Putin vrea readucerea istoriei la momentul 1991 precum și negocierea păcii de atunci. SUA doresc ca momentul acela să nu mai revină”, mai scrie analistul HD Hartmann.

„Deghizat abil într-un așa-zis mesaj către poporul rus, discursul lui Putin e îndreptat, de fapt, către occidentali dar, mai ales, către ucraineni, care află în premieră o informație cel puțin incomodă, cu efecte destul de greu de cuantificat”, observă Bogdan Tiberiu Iacob. „Putin își asumă o dezvăluire legată de o situație vehiculată după celebrele runde de negocieri din primăvară, de la Istanbul, cînd păreau să mijească speranțele pentru un acord de pace, care să stipuleze între altele neutralitatea și statutul non-nuclear al Ucrainei, precum și garanții de securitate pentru ea….Putin declara public că partea ucraineană ar fi respins acordurile încheiate și că discuțiile de pace ajunseseră într-o fundătură. Azi, în premieră, el adaugă, însă, un element: nu ucrainenii și Zelenski puseseră capăt înțelegerilor, ci marile cancelarii occidentale”, punctează jurnalistul într-un articol pentru Inpolitics.

„Cum vor gîndi, oare, ucrainenii aflînd azi că ar fi existat soluții pentru ca țara lor să nu fie sfîrtecată și semenii lor uciși, răniți, torturați?

E, poate, cea mai incomodă și mai grea întrebare de după invazie.

Ar fi bine ca Zelenski și occidentul să ofere dezmințiri plauzibile, altfel șarpele îndoielii își va începe munca, iar efectele asupra moralului colectiv sunt greu de estimat în acest moment”, concluzionează Bogdan Tiberiu Iacob.

The post Reacții lucide la declarația lui Putin appeared first on Demnitatea.